Ordinul Meritul Agricol

"Ordinul Meritul Agricol"

(1932)

Order of Agricultural Merit - GOf, Cmdr, Of, Mem

Vitutea Maritimă

"Vitutea Maritimă"
Medal of Naval Virtue

(1936)

Panglică de război (1938)

Clasa a II a, cu spade

Medalia Asociatia Româna pentru Propaganda Aviatiei - ARPA (1927-1933)”

” Medalia Asociatia Româna pentru Propaganda Aviatiei - ARPA (1927-1933)”

Medal of the Romanian Association for the Promotion of Aviation (1927-1933)
(1933)

Medalie confectionata din bronz, de forma rotunda. Avers: regele Carol II, cu inscripţia: ‘M. S. REGELE CAROL II. AL ROMÂNIEI’, semnat ‘R.FÖSSLER’. Revers: literele ARPA (Asociatia Româna pentru Propaganda Aviatiei) şi datele ‘1927-1933’ deasupra şi dedesubtul unei aripi stilizate, circular înscris ‘ŞASE ANI DE MUNCA PENTRU FLOTA NAŢIONALĂ AERIANĂ’. Asociaţia a fost întemeiată la Bucureşti în 1927 cu scopul popularizării zborului. A avut în dotare peste 40 de avioane şi a fost activă pe aerodroamele de la Baneasa, Clinceni Giulesti, Otopeni şi Popesti-Leordeni din jurul Bucureştiului şi a altor oraşe de provincie cum ar fi: Alexandria, Cluj şi Iaşi.

Circular bronze medal with loop for ribbon suspension; the face with the head of King Carol II facing right, circumscribed ‘M. S. REGELE CAROL II. AL ROMÂNIEI’ (H. M. King Carol II of Romania), signed ‘R.FÖSSLER’; the reverse with the letters ARPA (for the Asociatia Româna pentru Propaganda Aviatiei) and the dates ‘1927-1933’ above and below a stylised wing, circumscribed ‘ŞASE ANI DE MUNCA PENTRU FLOTA NAŢIONALĂ AERIANĂ’ (Six years of work for the National Air Fleet); on original ribbon in the national colours of Romania. The Association was founded in Bucharest in 1927 with the aim of popularising flying. It acquired more than 40 aeroplanes and was active at the Baneasa, Clinceni Giulesti, Otopeni and Popesti-Leordeni airfields around Bucharest and elsewhere in provincial centres such as Alexandria, Cluj and Iasi.

Ordinul Unirii

” Ordinul Unirii”

(1864)

Decoraţia "Ordinul Unirii" iniţiată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), dar nu a fost promulgată o lege în acest sens şi nici nu a fost conferită vreunei persoane. Pe o faţă are monograma domnitorului, iar pe cealaltă, inscripţia: "5/24 GENERE ET CORDE FRATRES".

Pro Virtute Militari

” Pro Virtute Militari”

(1860)

În 1859, în urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, pe lista de lucru a Comisiei Centrale de la Focşani s-a aflat şi elaborarea unei steme unite a celor două principate.




















După dezbateri ce au avut loc în iulie acel an, s-a stabilit forma pe care urma s-o aibă aceasta: o acvilă cruciată, încoronată cu o coroană închisă, care are pe piept un scut mai mic ce cuprinde capul de bour cu o stea între coarne. Acvila ţine în gheara dreaptă spada, iar în cea stângă sceptrul — însemnele puterii şi suveranităţii. Această reprezentare a fost bătută pe prima decoraţie instituită de către Alexandru Ioan I, PRO VIRTUTE MILITARI, urmând a fi acordată eroilor care au luptat pe dealul Spirii, în 1848.